Feed on
Articole
Comentarii

Administratiile locale vor pierde sute de milioane sau miliarde de lei vechi, reprezentand impozitul pe tranzactii imobiliare. Primari din judetul Cluj sau din Bucuresti spun ca proiecte locale (pietruiri de strazi, canalizare sau apa) sunt in pericol si acuza Guvernul ca incalca principiile autonomiei si descentralizarii. Motivul? O modificare la Codul Fiscal stabileste ca impozitul (maxim 3% din valoarea tranzactiei imobiliare) va intra in 2008 integral la bugetul central. Anul trecut, impozitul se impartea astfel: 50% ramanea la bugetul local, 40% mergea la bugetul central, iar 10% ajungea la Agentia Nationala de Cadastru.
Cele mai afectate de aceasta masura par sa fie comunele si orasele mici, administratii sarace, pentru care orice sursa de venit conteaza. Zonele cu terenuri si case scumpe pierd si ele bani frumosi iar primarii au motive si mai puternice sa se planga. Inclusiv primarii PNL, ca Andrei Chiliman, sustin ca masura Guvernului este nedreapta. Pana la aceasta ora, reprezentantii ministerului finantelor (initiatorii ordonantei) nu au raspuns intrebarilor HotNews.ro referitoare la motivele care au stat la baza ordonantei de anul trecut.

Revolta la primariile de langa Cluj

La cativa kilometri de Cluj, pretul terenurilor a explodat, iar banii care ar fi intrat la bugetele locale sunt de ordinul sutelor de milioane. Este si cazul comunei Chinteni. Primarita Lucia Suciu (PSD) spune ca anul trecut la bugetul local au intrat 500 de milioane lei vechi din impozitul pe tranzactiile imobiliare, iar pentru 2008 astepta cel putin un miliard de lei.

“Chiar ne uitam azi dimineata peste hartii şi am constatat că pierdem enorm. Cu banii acestia mai pietruiam un drum sau reparam caminul cultural. Suntem de-a dreptul revoltati. Eu va spun, noi nu lasam lucrurile asa! Asta e descentralizare? Ne iau şi putinii bani care ne intrau sigur şi mai vorbesc de autonomie locală? Nu se poate s-o lasam asa”, afirma primarita din Chinteni.

“Satul Nokia” pierde caimacul: cel putin 2 miliarde

Pentru comuna clujeana Jucu, unde va functiona fabrica Nokia, pierderea este mare data fiind amploarea tranzactiilor imobiliare din zona. Cel putin două miliarde de lei vechi va pierde Jucu in 2008, bani cu care comuna putea sa intretina toate drumurile comunale sau sa platească o parte din iluminatul public. “Mergem spre autonomie?” se intreabă un functionar de la taxe şi impozite. “Noi nu suntem o comună saraca, nu ne putem plange, dar nici macar nouă nu ne convine ca ei să ne ia caimacul în cel mai bun an al nostru, cand puteam incasa bani buni pe vanzari de terenuri”, sustin reprezentantii primariei.

Primarul din Turda: “Este un dezastru”

Micile orase par si ele extrem de afectate de masura Guvernului. De pilda, municipiul Turda a incasat din impozitul pe tranzactii anul trecut peste 14 miliarde de lei vechi, sustine primarul Tudor Stefanie (PDL). “Este un dezastru. Trabuiau sa ne anunte inainte sa ne proiectam bugetul. Pierdem jumatate din suma necesara cofinantarii proiectelor pentru fondurile europene din 2008. Aveam in lucru proiecte de canalizare si alimentare cu apa, centre pentru batrani si oameni fara adapost. Am luat legatura cu parlamentarii nostri si au promis ca vor cere explicatii de la Guvern”, afirma primarul din Turda.

S-au dus banii din Autostrada

La Ciurila, o localitatea din apropierea Autostrazii Bechtel, anul trecut s-au incasat peste 200 milioane lei vechi din impozitul pe tranzacţiile imobiliare. Pentru 2008  primarul Teodor Cristinel Popa (PD) spune că se aştepta la dublarea sumei, pentru ca terenurile in zona au devenit foarte cautate. Popa sustine ca masura de a se colecta la bugetul central toata suma provenita din impozitul pe tranzactiile imobiliare echivalează cu pierderea banilor necesari salariilor asistentilor sociali pe un an intreg sau a facturilor pentru iluminatul public pe o jumatate de an.

Cel putin 3, 4 milioane de euro luati din Voluntari

Anul trecut au intrat 3, 4 milioane de euro la bugetul Primariei Voluntari din impozitul pe tranzactii imobiliare, sustine primarul Florentin Costel Pandele (PSD). Zona Pipera-Voluntari este una dintre cele mai scumpe din apropierea Bucurestiului, unde pretul la terenuri sare la cateva sute de euro metru patrat. Primarul Pandele sustine ca veniturile din impozitarea tranzactiilor imobiliare a reprezentat anul trecut 13, 3% din veniturile proprii ale orasului Voluntari. “Eliminarea acestei surse de venit intra in contradictie cu principiile autonomiei publice locale si dovedeste inca o data ca sunt notiuni folosite numai pe hartie”, sustine primarul Pandele.

Clujul a incasat peste 180 de miliarde din tranzactii imobiliare

In orasele mari, cum este Clujul de pilda, pierderile la bugetul local sunt considerabile. In 2007, la bugetul orasului au intrat peste 180 de miliarde de lei vechi, reprezentand cota din impozitul pe tranzactiile imobiliare, afirma purtatorul de cuvant al primariei, Raimonda Boian. In perioada 1 - 15 ianuarie, in contul Primariei au mai intrat 667.000 de lei din aceeasi sursa, insa functionarii de la taxe si impozite nu pot preciza daca acestia provin din tranzactii realizate in cursul anului trecut sau in 2008. Primarul Emil Boc nu a dorit sa faca nici o previziune in legatura cu sumele pe care Clujul le va pierde prin modificarea legislatiei, insa a anunat ca va organiza in zilele urmatoare o conferinta de presa pe aceasta tema.

Pierd primarii de sector, castiga Videanu

Primarii de sector sunt si ei nemultumiti ca pierd bani. Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman (PNL) afirma ca modificarea Codului Fiscal, potrivit careia impozitul pe tranzactii va intra in totalitate la bugetul central, este “o anomalie, o nedreptate care trebuie urgent corectata de Guvern”. Primarul liberal afirma ca “sa iei o asemenea resursa de la bugetul local inseamna sa aduci atingere in mod direct comunitatii”. El a explicat ca tranzactiile imobiliare sunt impozitate la valoarea reala de piata, astfel ca in cazul Capitalei constituiau o resursa importanta la bugetele primariilor de sector.

Negoita: “Guvernul nu mai are bani pentru pensii”

Primarul sectorului 3, Liviu Negoita (PD) sustine ca primarii de sector au pierdut acesti bani, dar ca fondurile care vor intra insa in conturile Primariei Generale. Negoita sustine ca in primul semestru din 2007, sectorul 1 a incasat putin peste un miliard de lei vechi din tranzactii imobiliare, dar spune ca “orice ban luat de la administratiile locale este o greseala”. “Asa se intampla peste tot in Europa din care facem si noi parte: fondurile locale sunt folosite de comunitate. Guvernul ce face: o centralizare a acestor fonduri, pentru ca sa fie atribuite pe criterii politice acelor administratii care intra in gratiile puterii. In plus, o astfel de ordonanta este data cand Guvernul nu mai are bani pentru plata pensiilor si cauta sa adune fonduri de oriunde, lasand administratiile fara bani”.

Guvernul a stabilit ca impozitul pe tranzactii imobiliare va intra din 2008 integral la bugetul central prin ordonanta de urgenta 106 din 2007, publicata in Monitorul Oficial in data de 18 octombrie 2007 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2008.

www.hotnews.ro

Optimismul cu care specialiştii imobiliari privesc dezvoltarea pieţei în 2008 este umbrit de mai multe riscuri. O serie de factori ameninţă să producă fracturi majore într-unul din sectoarele cu cele mai mari creşteri.

La sfârşitul anului 2006, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, toate vocile din piaţa imobiliară debordau de optimism, previzionând un boom al afacerilor. Evoluţiile ulterioare s-au dovedit mult mai modeste, valoarea investiţiilor rămânând sub aşteptări.
Reprezentanţii agenţiei DTZ Echinox spun că în piaţă s-au investit cam un miliard şi jumătate de euro. Cifra pare impresionantă, dar nu o depăşeşte cu mult pe cea înregistrată în 2006. Piaţa s-a dezvoltat, dar nu la nivelul aşteptat, una dintre cauze fiind şi criza americană a creditelor. Aceasta a determinat jucătorii imobiliari să se gândească de două ori înainte de a arunca bani în proiecte de orice fel.

„Pentru 2008, putem să ne aşteptăm la creşterea costurilor de finanţare, iar acest lucru va pune presiune pe developerii care au lansat proiecte bazate pe strategii nesustenabile“, spune Ibrahim Paksoy, CEO al dezvoltatorului turc Anchor Grup. De altfel, analiştii Unicredit Bank estimează că doar aproximativ 66 de proiecte din cele câteva sute lansate în 2007 au şanse reale de finalizare. „Lichidităţile scad, iar banii destinaţi finanţărilor sunt atraşi foarte scump de pe piaţa externă. Acest lucru va conduce, evident, la condiţii mai dure de finanţare.

Greutăţile de finanţare nu vor fi o problemă exclusivă a developerilor. Nici clienţii nu sunt într-o situaţie mai bună. BNR a anunţat majorarea dobânzii de referinţă, fapt ce va determina o micşorare a cererii. „E o problemă serioasă pentru piaţa imobiliară dacă banca centrală va îngreuna accesul la credite pentru populaţie. Un lucru grav pentru investitorii care aşteaptă să-şi vândă proiectele“, consideră analistul imobiliar Radu Zilişteanu. „Pe piaţa rezidenţială doar condiţiile de finanţare pot influenţa dezvoltarea“, spune şi Alexandru Niţescu, directorul departamentului de investiţii/terenuri din cadrul firmei imobiliare Regatta.

Greutăţi fiscale, avize întârziate

Pentru terenuri, analiştii imobiliari anticipează noi scumpiri anul viitor, dar cauza nu mai poate fi căutată, de data aceasta, doar la speculanţi, ci şi în deciziile statului. Noul Cod fiscal, ce va intra în vigoare din ianuarie 2008, impune plata TVA la tranzacţiile imobiliare dintre persoanele juridice. Aşadar, terenurile se vor scumpi cu minimum 19%, iar dezvoltatorii îşi vor face noi calcule pentru a asigura profitabilitatea proiectelor lansate. Un teren prea scump determină majorări de costuri ale construcţiei şi poate descuraja potenţialii cumpărători.

O altă problemă poate fi cauzată şi de întârzierile uriaşe la acordarea avizelor de construcţie. „Birocraţia din primării este probabil cel mai important factor ce poate frâna dezvoltarea de proiecte“, afirmă Sorin Lăcustă, directorul departamentului de vânzări rezidenţiale al companiei imobiliare Regatta. Există cazuri în care lucrările sunt întârziate cu luni de zile din cauza autorităţilor statului. Un exemplu ar fi proiectul Trigranit, Esplanada, care aşteaptă de aproape trei ani semnarea contractului de parteneriat cu statul.

Nici cu forţa de muncă nu stăm prea bine. Conform preşedintelui ARACO, Laurenţiu Plosceanu, în 2008, va fi nevoie de o suplimentare a muncitorilor din construcţii cu 150.000, iar acest număr de salariaţi este aproape imposibil de găsit pe piaţa internă. Soluţia de avarie este aducerea de muncitori din străinătate, o rezolvare destul de costisitoare pentru antreprenorii de construcţii, dar necesară, având în vedere riscul de a nu se putea finaliza diversele proiecte din cauza lipsei de personal.

Proiecte rezidenţiale de calitate îndoielnică

De multă vreme, experţii străini au avertizat că multe dintre proiectele imobiliare autohtone nu au valoare prea mare, fiind vândute doar datorită lipsei altor variante de pe piaţă. Acum situaţia se schimbă, în marea goană după randamentele româneşti întrând jucători solizi şi cu reputaţie din Occident. Rezultatul imediat va fi, potrivit analiştilor, falimentarea proiectelor cu strategii „infantile“. „2008 va fi un an extrem de important pentru piaţa rezidenţială, pentru că vor fi definitivate multe proiecte. Acest lucru va determina refacerea strategiilor investitorilor, iar calitatea proiectelor va fi din ce în ce mai importantă pentru investitori, dar şi pentru developeri“, susţine Ibrahim Paksoy. „Cea mai bună strategie pentru această perioadă este analizarea foarte atentă a investiţiilor“, conchide acesta.

Nu numai investiţiile în sectorul rezidenţial sunt „fierbinţi“, ci şi cele din retail, unde 2008 poate deveni momentul decisiv pentru succesul proiectelor lansate. Cu alte cuvinte, cine termină primul şi oferă mai mult, câştigă. De aceea, spun analiştii, nu ar fi exclus să vedem şi primele falimente, cauzate de strategii nesustenabile şi proiecte fără priză la public sau la cumpărători.

Cu alte cuvinte, deşi în mod normal piaţa va înregistra un ritm normal de dezvoltare, există probleme care, nerezolvate sau ignorate, pot bloca zone din sectorul imobiliar, încetinind recuperarea decalajului faţă de piaţa europeană.

«Cea mai bună strategie ce poate fi adoptată în această perioadă este analizarea foarte atentă a investiţiilor.»
Ibrahim Paksoy, CEO Anchor Grup Cifre-cheie

100.000 de persoane au, în Capitală, capacitatea de a contracta la bănci comerciale un credit imobiliar.

27.000 de locuinţe noi vor fi livrate pe piaţa românească în următorii patru ani.

12 miliarde de euro este valoarea estimată la care va ajunge piaţa construcţiilor în 2008.

1,5 miliarde de lei s-au investit pe piaţa imobiliară autohtonă în 2007.

8.600 de euro/mp reprezintă cel mai mare preţ plătit pentru o construcţie în Bucureşti (o locuinţă de lux pe strada Gogol, în zona de Nord a Capitalei).

www.capital.ro

Preturi intre 340.000 si 25 milioane euro

Coldwell Banker Affiliates of Romania, o companie imobiliara intrata pe piata locala in acest an, ofera posibilitatea romanilor de a achizitiona insule in diverse zone ale lumii, la preturi cuprinse intre 340.000 euro si 25 milioane euro. Printre insulele accesibile ca pret se numara Pearl Lagoon Island din cadrul Cook Islands – zona Pacificului de Sud (340.000 euro) si Blue Hole Caye in Belize, Caraibe (442.000 euro). Oficialii companiei spun ca exista cerere pe piata din Romania si ca un om de afaceri local a cumparat, in acest an, un teren in St Maarten, zona Caraibe.

Compania de consultanta imobiliara a anuntat luni, lansarea pe piata a unui catalog cu oferte de insule in America de Nord, Caraibe, America de Sud, Europa, Asia si Pacificul de Sud cu preturi de vanzare cuprinse intre cateva sute de mii de euro si zeci de milioane de euro.

„La aproape un an de cand am lansat brandul Coldwell Banker in Romania, dupa ce ne-am format o echipa de profesionisti si o retea nationala, ne tinem de promisiune si venim cu un serviciu cu totul nou pentru piata locala. Sunt curios sa vad cine va fi primul proprietar roman al unei insule”, a declarat Valentin Ilie, presedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania.

Cele mai scumpe proprietati aflate la vanzare sunt localizate in Bora Bora (insula Motu Tane este disponibila pentru 27 milioane de euro) si Fiji (Insula Blue Lagoon costa 25 milioane euro).

Dintre cele mai accesibile insule enumeram: Pearl Lagoon Island din cadrul Cook Islands – zona Pacificului de Sud (340.000 euro) sau Blue Hole Caye in Belize, Caraibe (442.000 euro). Preturile difera in functie de pozitionare – acces, dezvoltarea zonei (utilitati, infrastructura) si facilitatile existente.

Un om de afaceri din Romania a cumparat deja un teren de 1.000 metri patrati in St Maarten, zona Caraibe

Potrivit informatiilor oficialilor companiei, la baza achizitiei unei insule stau scopuri diferite. “Unii oameni de afaceri achizitioneaza insule cu totul nedezvoltate la un pret foarte accesibil, instaleaza utilitatile si construiesc locuintele pentru a le revinde mai departe – in acest caz vorbim de scopul investitional. De cele mai multe ori, investitorii cumpara astfel de proprietati pentru a amenaja statiuni turistice.

Investitia in acest caz este mult mai mare, insa si rata de profit creste simtitor. Cei care cumpara insule pentru uz propriu sunt fie cei care le folosesc doar ca si destinatii de vacanta sau oamenii de afaceri, VIP-urile care se retrag aici pentru tot restul vietii. Coldwell Banker Affiliates of Romania a lansat acest serviciu ca urmare a cererii existente – compania a intermediat deja o tranzactie in cursul acestui an prin care un om de afaceri local a cumparat un teren de 1.000 metri patrati in St Maarten, zona Caraibe”.

www.hotnews.ro

Pretul apartamentelor vechi din Capitala a crescut in medie, in acest an, cu 3000 pana la 5.000 de euro pe luna, potrivit unei analize realizate de NewsIn. Astfel, o locuinta cu doua camere care in decembrie 2006 se tranzactiona cu 70.000 euro, la sfarsitul acestui an a ajuns sa coste chiar 110.000-120.000 euro.

Daca o parte din analistii contactati spun ca majorarea este fireasca, altii sustin dimpotriva ca preturile au crescut nejustificat in special, cand vine vorba de locuintele din imobile vechi, unde in fiecare luna proprietarii, in parteneriat de multe ori cu agentii imobiliari, au crescut pretul apartamentelor.

“Un apartament situat in zona de nord s-a vandut la inceputul lui 2007 cu 205.000 de euro, iar la sfarsitul anului, cu 305.000 de euro, in contextul in care, pretul apartamentelor din aceasta zona a crescut cu pana la 100%. In alte zone, pretul apartamentelor a crescut cu aproximativ 50%”, declara Andreea Manea, director al departamentului rezidential al companiei imobiliare City Expert.

Aceeasi situatie se intalneste si in cartierul Vitan, dar si in zona Stefan cel Mare. Daca spre sfarsitul anului trecut, un apartament la intersectia strazii Cale Vitan cu Mihai Bravu s-a vandut cu 71.000 euro, iar in zona Stefan cel Mare cu 73.000 euro, in prezent aceeasi locuinta poate fi tranzactionata, spun agentii imobiliari, la un pret de cel putin 100.000 de euro, repectiv 105.000 euro ceea ce reprezinta o crestere de circa 40%.

Estimarile companiei de consultanta imobiliara EuroProperty Development arata ca preturile pentru apartamentele vechi din Bucuresti au crescut cu 100-150% in ultimii doi ani. Datele statistice indica faptul ca preturile in cartierele sarace, precum Rahova, pentru vechile locuinte, sunt intre 1.250 si 1.500 euro pe metru patrat, in timp ce preturile pentru noile locuinte in aceste zone este de 700 euro pe metru patrat.

Analistii contactati de NewsIn, sustin ca, in acest an, dezvoltatorii imobiliari au scos pe piata si locuinte noi, care si-au gasit destul de repede proprietarii, desi pretul platit de acestia a fost cu mult peste cel practicat in 2006. Potrivit acestora pe piata imobiliara din Capitala au fost anuntate oficial, in 2007, circa 40 de proiecte imobiliare cu un numar de 27.000 unitati. Din acestea, aproape 10.000 de apartamente au fost scoase la vanzare, iar 6.000 au fost deja vandute in ultimii doi ani, cele mai multe din stadiul de proiect

www.hotnews.ro 

Preturile locuintelor din Bulgaria vor continua sa creasca si in 2008, dar intr-un ritm mai scazut decat cel inregistrat anul trecut, cand preturile pe segmentul rezidential au crescut cu 30%, sustin expertii principalelor agentii imobiliare din Bulgaria, citati de publicatia Dnevnik. Pentru 2008, cresterea pretului locuintelor este estimata la maxim 15%. Aceeasi tendinta de temperare a cresterii este asteptata si pe piata din Romania.

Strahil Ivanov, manager in cadrul uneia dintre principalele agentii imobiliare din Bulgaria, Yavlena, estimeaza ca pretul proprietatilor pe segmentul rezidential se va aprecia cu aproximativ 12%-15% in 2008, in conditiile in care cererea depaseste in continuare oferta.

“Cresterea puternica din 2007, a fost o surpriza pentru expertii imobiliari, care estimasera o crestere a pretului de circa 15% pentru intreg anul”, sustine Ivanov.

Estimari asemanatoare sunt facute si de catre Krasimir Dimitrov, expert in cadrul agentiei Source Residential Properties, precum si de reprezentantii agentiei Address, care vad o crestere a preturilor pe piata rezidentiala din Bulgaria pana la 15% in acest an.

Pe piata din Romania, cresterea preturilor pe segmentul rezidential a fost la fel de puternica in 2007, depasind estimarile anterioare ale analistilor imobiliari. Preturile au crescut cu circa 50% sau chiar s-au dublat in unele zone. Pentru acest an, cresterea este asteptata sa se tempereze.

www.hotnews.ro

Cea mai scumpa casaMiliardarul Lev Leviev, unul din cei mai bogati oameni din Israel, a cumparat recent cea mai scumpa casa noua din Marea Britanie, in valoare de 47 de milioane de euro, potrivit AFP. Resedinta, ce include un cinema si un club de noapte, este situata in nordul Londrei, pe o strada privata pe care mai locuiesc Ringo Star, fostul baterist al grupului Beatles, si Maurice Gibb, fostul membru al formatiei Bee Gees.

O alta particularitate a locuintei cu sapte dormitoare este usa de la intrare, in valoare de 50.000 de lire sterlina, care este blindata si cantareste jumatate de tona.

Leviev, care si-a construit averea pe comertul cu diamante, intentioneaza sa se mute in noua casa impreuna cu sotia sa, Olga, si cu doi din cei noua copii ai sai.

Omul de afaceri, a carei avere este estimata in jurul valorii de 3,25 miliarde de lire sterline, se alatura unui lung sir de straini instariti care se stabilesc in Marea Britanie, unde nu platesc taxe pe veniturile realizate in strainatate.

Miliardarul israelian este faimos si prin faptul ca a destramat un cartel format in industria diamantelor, controlat de gigantul De Beers, dupa ce a cumparat mine in Rusia, Angola si Namibia.

Estimare Coldwell Banker Affiliates of Romania

sibilitatea mutarii imediate si localizarea in zone accesibile unde infrastructura este definitivata au facut ca cererea pentru apartamentele “ceausiste” sa se mentina la un nivel ridicat si in 2007. Reprezentantii companiei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania au precizat pentru HotNews.ro ca pretul acestor apartamente va creste cu 20-30% si in primele doua-trei luni ale anului viitor. Consultantii Coldwell Banker spun, insa, ca este dificil de facut o estimare la nivelul intregului an 2008.

Desi numarul tranzactiilor a scazut, piata rezidentiala a continuat sa creasca in 2007, sustin consultantii Coldwell Banker Affiliates of Romania. Mai mult, segmentul rezidential conduce detasat pe piata imobiliara din Romania, din punctul de vedere al numarului de tranzactii, iar oferta nu reuseste sa acopere inca cererea.

“In ceea ce priveste piata veche, cererea se mentine la un nivel inalt, locuintele din acest segment avand cateva avantaje net superioare celor noi: posibilitatea de a te muta imediat si localizarea in zone accesibile unde infrastructura este definitivata. Din acest motiv, cresterea medie a preturilor a fost de 50%”, se precizeaza in comunicatul de presa al companiei.

Contactati de HotNews.ro, reprezentantii Coldwell Banker Affiliates of Romania au precizat ca acest trend de crestere se va mentine cel putin in prima parte a anului viitor.

“Estimarea noastra este ca pentru primele 2-3 luni din 2008, preturile la apartamentele din blocurile comuniste vor creste cu circa 20-30%. Nu facem o estimare la nivelul intregului an, pentru ca acest lucru este dificil, fiind vorba de o piata foarte dinamica. In general insa, se va mentine acelasi trend de crestere”, au declarat pentru HotNews.ro, reprezentantii companiei de consultanta imobiliara.

Cresterea preturilor la terenuri si infrastructura neadecvata au temperat dezvoltarea haotica de proiecte

In ceea ce priveste proiectele noi, acestia sustin ca, in acest an, tendinta generala a pietei a fost reorientarea dezvoltatorilor catre zonele mai putin explorate pana acum ale Capitalei, dar si catre zonele periferice.

“Astfel, s-au anuntat noi proiecte in zona de vest (Chiajna, Rosu, Chitila) , in est (Titan, Theodor Pallady, Pantelimon) si sud (Berceni, Popesti-Leordeni, Jilava). Nordul continua sa fie lider al concentrarii proiectelor rezidentiale, observandu-se o extindere a acestei arii catre localitati precum Stefanesti, Tunari, Saftica, sau Corbeanca unde se vor dezvolta proiecte de mari dimensiuni.

Dezvoltatorii predominanti in piata continua sa fie companiile de origine israeliana, urmate de firme din Spania, Irlanda, Turcia precum si dezvoltatori autohtoni. Noi nume si-au facut intrarea pe piata rezidentiala romaneasca, ca de exemplu: Ablon, Opus Development, Fadesa, sau Gea Prasa”, se arata in comunicatul Coldwell Banker.

Consultantii companiei spun ca exista proiecte de locuinte noi destinate clasei cu venituri medii, cu un pret ce variaza intre 1 200 si 1400 euro/m2 si ansambluri de locuinte noi high class unde pretul mediu variaza intre 1 700- 1900 euro/m2, existand in ambele cazuri si extreme, respectiv preturi peste 2000 de euro/m2.

In cazul ansamblurilor rezidentiale de vile preturile difera mult in functie de locatie si gradul de finisare, precum si de suprafata terenului aferent (constructie+curte/gradina), astfel exista vile la rosu ce se vand la preturi de la 700 euro/m2 (comunele din jurul Bucurestiului), dar exista si vile finisate, cu preturi intre 1 600 – 1900 euro/m2, insa si vile vandute la cheie ale caror preturi variaza intre 2 000- 3000 euro/m2, in unele cazuri putand ajunge si la 5 000 euro/m2 ( exemplu Pipera).

In opinia consultantilor Coldwell Banker Affiliates of Romania, dezvoltarea de proiecte in mod haotic (ex: Pipera) a fost temperata in mare parte de cresterea vertiginoasa a pretului la terenuri, dar si de lipsa unei infrastructuri adecvate. Pe segmentul de locuinte noi, specialistii companiei estimeaza pentru 2008 “o evolutie cel putin la nivelul celei din anul acesta”, ca urmare a proiectelor anuntate.

Coldwell Banker Affiliates of Romania a intrat pe piata imobiliara romaneasca la inceputul acestui an si ofera servicii de consultanta si brokeraj pe toate segmentele pietei: rezidential, birouri, industrial, retail, terenuri si investitii. In prezent, compania are sase puncte de lucru: trei in Bucuresti (sediul central si agentiile din calea Mosilor si Opera Center) si alte trei branch-uri in tara (Coldwell Banker Meridian in Ploiesti, Coldwell Banker Muscel la Campulung si Coldwell Banker Alpin la Brasov).

Compania de origine americana este detinuta in prezent de Realogy Corporation, unul dintre cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reteaua sa, Coldwell Banker acopera 41 de tari cu 3.800 de birouri si peste 120.000 de brokeri.

http://www.hotnews.ro/

Parcul BordeiOmul de afaceri Costica Constanda ar putea reintra in posesia terenului din Satul Francez, la care a renuntat in 2003 pentru Parcul Bordei.

Surse din Primaria Capitalei sustin ca primarul general, Adriean Videanu, a fost de parere ca acest schimb este unica sansa pentru stingerea scandalului.

Pe ordinea de zi a primei sedinte de consiliu de anul acesta a fost introdus un proiect de hotarare privind schimbul de terenuri. Daca va trece de consiliu, proiectul va anula cele doua decizii din 2003 semnate de primarul general atunci, Traian Basescu, prin care Constanda primea 3,3 ha pe malul Lacului Floreasca, pentru 2,8 ha in Satul Francez.

Ultimul transfer, ultima solutie

Introducerea proiectului pe ordinea de zi a fost o surpriza pentru unii consilieri. „Eu stiam ca se va organiza o sedinta extraordinara pe aceasta tema”, a spus consilierul Gabriel Adir. Acesta a mai adaugat ca proiectul „trebuie analizat foarte atent, pentru ca municipalitatea sa nu aiba de pierdut”.

Consilierul liberal Antonel Tanase a fost insa mai transant. „Eu voi vota acest proiect. In felul asta, si Parcul Bordei este salvat. Transferul de terenuri e posibil deoarece terenul din Satul Francez este trecut in proprietatea privata a municipalitatii”, a explicat acesta.

Valoare imobiliara de 200 de milioane de euro

Desi schimbul initial de terenuri din 2003 s-a dovedit a fi un esec pentru Constanda, nu acelasi lucru se poate spune despre municipalitate, care a transformat cele 2,8 ha din Satul Francez, o proprietate de 20 de milioane de euro, intr-una de aproape 200 de milioane in prezent.

Primarul general Adriean Videanu a explicat ca omul de afaceri va intra in posesia terenului din Satul Francez doar daca va plati investitiile facute acolo. „Ar fi vorba de 7 milioane de euro, valoare actualizata pentru locuintele cumparate de la AVAS. Trebuie mentionat ca jumatate din Sat va ramane in proprietatea municipalitatii. In acelasi timp, Bordeiul va fi declarat parc si vom incepe investitiile acolo”, a spus primarul. Videanu a mai precizat ca omul de afaceri se arata dispus sa plateasca despagubirea si sa ajunga la o solutie cu comisia care se ocupa de aceasta problema.

Scandalul „Parcul Bordei” dateaza din 2003, cand omul de afaceri Costica Constanda a primit 3,3 hectare pe malul Lacului Floreasca printr-o dispozitie semnata de primarul Traian Basescu in baza Legii nr. 10/2001.

ISTORIC

In 2006, aceeasi oferta a fost refuzata

Reatribuirea celor 2,8 ha din Satul Francez, pentru Parcul Bordei, a mai fost o optiune pentru omul de afaceri in decembrieParcul Bordei 2006. Constanda a refuzat tranzactia pe motiv ca nu accepta sa plateasca despagubiri pentru investitiile facute acolo. „In timp ce municipalitatea s-a imbogatit prin exploatarea terenului pe care i l-am dat la schimb, eu am fost lasat sa suport toate prejudiciile lipsei de folosinta a terenului din zona Bordei”, se arata intr-un memoriu semnat de Constanda pe 22 decembrie 2006. Noul schimb ramane sub semnul intrebarii la fel ca si cele 17 milioane de euro, despagubiri pe care ar trebui sa le primeasca de la CGMB. Omul de afaceri nu a putut fi contactat telefonic pentru a da mai multe lamuriri.

http://www.evz.ro/article.php?artid=337323

Fondurile de investitii si companiile imobiliare au alocat in ultimii trei ani peste 1,5 miliarde de euro pentru construirea parcurilor logistice in apropierea marilor orase din Romania, iar analistii estimeaza ca sumele pot depasi chiar cinci-sase miliarde euro pana in 2013.

Pentru anul acesta, fondul de investitii Immoeast si dezvoltatorul imobiliar European Future Group au alocat 300 de milioane euro pentru construirea a opt pana la zece astfel de centre logistice in Romania, cu o suprafata totala inchiriabila de 400.000-500.000 de metri patrati, potrivit NewsIn.

Fondul austriac va mai investi, alaturi de compania imobiliara Eyemaxx, aproximativ 40 de milioane de euro pentru construirea parcului industrial Log Center din Timisoara. Log Center va fi amplasat in apropiere de aeroport, la zece kilometri in afara orasului si va avea o suprafata construita de peste 60.000 de metri patrati. Proiectul va fi dezvoltat pe o suprafata de teren de 12 hectare, iar spatiul de depozitare va fi de circa 51.000 metri patrati, in timp ce pentru zona de birouri au fost alocati 11.000 de metri patrati.

Totodata, grupul Cefin Holding si fondul de investitii britanic Teesland vor aloca, printr-o societate mixta, denumita Champ, circa 200 de milioane euro in parcuri industriale in principalele orase din tara, a declarat directorul executiv al Cefin Holding, Stefano Albarosa. “Vrem sa construim in 2008 in principalele orase din Romania, intre cinci si sapte parcuri industriale de dimensiuni mici si medii, cu suprafete cuprinse intre 6 si 10 hectare, la o valoare medie de 40 milioane euro fiecare”, a declarat recent directorul executiv al Cefin Holding.

CTP Invest Romania va investi in urmatorii doi ani peste 100 milioane euro in trei proiecte industriale in Bors, Pitesti si Cluj, reprezentand 13% din totalul investitiilor pe care compania ceha le va dezvolta in urmatoarea perioada in Europa Centrala si de Est, spun reprezentantii companiei. CTPark Bors va fi dezvoltat la opt kilometri de centrul municipiului Oradea in urma unei investitii de circa 19,5 milioane euro, iar suprafata totala a parcului va fi de aproximativ sapte hectare, aria construita in prima etapa va fi de peste 34.000 metri patrati, suprafata modulelor inchiriabile variind intre 1.150 si 10.368 metri patrati. Parcul va fi livrat pana la finele lui 2008.

Al doilea proiect CTPark, CTPark Pitesti va avea peste 24 de hectare, suprafata construita la finalizare de peste 100.000 metri patrati, iar in prima etapa vor fi livrati 31.680 metri patrati suprafata construita. Proiectul va necesita in prima etapa investitii aferente de circa 18 milioane euro si pentru acoperirea costurilor de dezvolatare a infrastructurii.

Ultimul proiect, cel de la Cluj, va dezvolta primele module inchiriabile pana la finele lui 2009 prin investitii de circa 50 milioane euro. Reprezentantii companiei au expus, in luna noiembrie a anului trecut, in fata Consiliului Local Oradea, proiectul unui parc industrial de 140 de hectare, in valoare de 200 de milioane de euro, pe un teren pe care ar vrea sa-l cumpere de la municipalitate.

De asemenea, compania spaniola Graells&LLonch va investi aproximativ 350 de milioane de euro in doua parcuri industriale intr-o zona defavorizata din tara noastra, au declarat la sfarsitul anului trecut reprezentantii companiei. Spaniolii au demarat in vara anului trecut lucrarile la un parc industrial in localitatea Prejmer, judetul Brasov. In cadrul acestui parc, Graells&LLonch va construi, printre altele, trei cladiri de birouri cu sapte etaje, in suprafata de circa 2.800 de metri patrati, un hotel cu sapte niveluri, restaurante si centre comerciale pe o suprafata totala 10.500 de metri patrati. Investitia totala in acest parc se ridica la 350 de milioane de euro, iar lucrarile sunt planificate sa se incheie in 2009.

http://www.wall-street.ro